Situri Unesco și Catalogul Național al pădurilor virgine si cvasivirgine

12 țări europene – Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina au înscris în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, din luna iulie a anului 2017, o proprietate serială constituită din 78 părți componente, cu o suprafață totală de peste 91 000 ha, sub denumirea ”Făgetele primare din Carpați și din alte regiuni ale Europei”. Au fost reunite cele mai reprezentative și bine conservate păduri de fag din întreg arealul natural al speciei și ilustrează procesul ecologic – aflat în plină desfășurare – de extindere a distribuției fagului pe continentul european, în cele mai diverse nișe ecologice.

               România a contribuit la acest proces cu aproape 24 000 ha dintre cele mai valoroase păduri virgine de fag, suprafață ce însumează un sfert din pădurile seculare de fag ale Europei. Acestea sunt localizate în opt arii naturale protejate din Carpați: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Codrul Secular Slătioara, Groșii Țibleșului și Strâmbu-Băiuț.

Parcul Național Domogled-Valea Cernei cuprinde 3 situri UNESCO ce însumează 9.732, 26 ha, reprezentând 40,6% din pădurile încadrate în patrimoniul UNESCO al României, 15,7% din suprafața PNDVC și ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei și 14,6% din ROSPA0035 Domogled – Valea Cernei. Aceste zone nucelu UNESCO sunt:

• 044 – Domogled – Valea Cernei – Domogled-Coronini-Bedina – 5110,63 ha
• 045 – Domogled – Valea Cernei – Iauna Craiovei – 3517,36 ha
• 046 – Domogled – Valea Cernei – Ciucevele Cernei – 1104,27 ha

Siturile UNESCO se aflau în zona de protecție integrală, însă în noul plan de management integrat acestea au fost incluse în zona de protecție strictă. Cele trei componente UNESCO adăpostesc păduri virgine și cvasivirgine de fag, cu naturalitate ridicată, situate într-un întins peisaj predominant forestier, acoperit în proporție de ¾ cu păduri de fag. O particularitate a siturilor este amplitudinea altitudinală acoperită de făgete, de la altitudini foarte joase (160 m în Coronini – Bedina), până la limita altitudinală superioară a pădurii (1620m în Ciucevele Cernei).

Suprafața zonei UNESCO se caracterizează printr-o mare diversitate de habitate, dintre care cele forestiere ocupă 72% din suprafață, iar habitatele de fag 64% din suprafață. În cele trei componente sunt prezente următoarele tipuri de habitate:

–           91KO Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);

–           9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

–           91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

–           9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;

–           9530* Vegetație forestieră submediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica;

–           6520 Fânețe montane;

–           6170 Pajiști calcifile apline  și subalpine;

–           8160* Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și montan;

–           8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase;

–           6190 Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia palletis);

–           9180* Păduri de Tilion-Acerion pe versanți abrupți, grohotiușuri și ravene;

–           4070* Tufărișuri de Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium;

–           6230* Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane (și submontane, în Europa continentală);

–           8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajele montan și alpin (Tlaspietea rotundifolii);

–           91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun.